Istoric

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni (1954 – 2017)

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni şi unul dintre întemeietorii săi, Acad. Mircea D. Moţoc

Staţiunea a fost înfiinţată în anul 1954, ca Staţiune Experimentală a Institutului de Cercetări Agronomice din cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii (prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 408 din 26 martie 1954).
În anul 1957, fiind amplasată într-o zonă reprezentativă pentru fenomenele erozionale, la recomandarea academicienilor prof. Mircea Moţoc şi prof. Traian Săvulescu, a fost transformată în Staţiune de Cercetare pentru Combaterea Eroziunii Solului.
În anul 1970, a fost transformată în Staţiune Centrală de Cercetare pentru Combaterea Eroziunii Solului, devenind şi titulară a Programului de Cercetare privind Eroziunea Solului, cu puncte experimentale şi unităţi pilot în toate zonele din ţară afectate de procesele erozionale.
În anul 2006 (prin Hotărârea de Guvern 1881/2006 din 3 februarie) a fost transformată în Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni
În anul 2017 a fost reorganizată sub denumirea Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni (în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 423/09.06.2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 469 (partea I) din data de 22.06.2017)
Scopul înfiinţării acestei staţiuni a fost acela de a stabili un Complex de Măsuri şi Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solului, declarată problemă de interes naţional dată fiind situaţia celor peste 7 milioane de hectare teren agricol afectate de aceste fenomene destructive.
Cel puţin din punctul de vedere al specialiştilor, eroziunea solului a rămas în continuare o problemă de interes naţional.

Principalele obiective ale cercetării ştiinţifice desfăşurate de-a lungul timpului în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni pot fi sintetizate astfel:
-Studiul proceselor de degradare a terenurilor agricole prin eroziune şi procese asociate;
-Stabilirea complexului de măsuri şi lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solului;
-Stabilirea şi îmbunătaţirea metodelor de organizare, amenajare şi exploatare agricolă antierozională a terenurilor agricole;
-Stabilirea şi îmbunătăţirea metodelor agrotehnice de conservare a solului şi apei pe terenurile agricole în pantă;
-Diminuarea impactului eroziunii solului şi a fenomenelor asociate asupra resurselor de sol şi apă din zonele colinare;
Direcţiile de cercetare, stabilite şi aprofundate, pentru a raspunde acestor obiective:
-studiul scurgerilor şi eroziunii solului cu ajutorul parcelelor de control al scurgerilor;
-studiul degradării terenurilor prin procesele de eroziune (de suprafaţă şi de adâncime) şi procese asociate (alunecări de teren şi izvoare de coastă);
-stabilirea sortimentului de culturi pe terenurile în pantă;
-studiul tipurilor de asolamente pe terenurile în pantă;
-stabilirea speciilor şi amestecurilor de ierburi perene necesare refacerii pajiştilor degradate;
-stabilirea măsurilor şi lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenurile în pantă;
-studiul antierozional al perdelelor forestiere de protecţie;
-cercetări privind agrotehnica antierozională;
-amenajarea si ameliorarea terenurilor cu izvoare de coastă;
-cercetari privind lucrările minime ale solului;
-adaptarea şi exploatarea corespunzatoare a maşinilor agricole pe terenurile în pantă;
-refacerea fertilităţii solurilor erodate;
-determinarea formelor şi dozelor optime de îngrăşăminte;
-studiul combaterii chimice a buruienilor;
-participarea la crearea de soiuri şi hibrizi pentru principalele culturi din zonă;
-irigarea culturilor pe terenurile în pantă amenajate antierozional;
-impactul eroziunii solului asupra resurselor de apă din zonele colinare;
-studiul pierderilor de elemente fertilizante şi de erbicide pe trerenurile în pantaă prin itermediul scurgerilor şi al eroziunii;
-metode noi de estimare a eroziunii solulurilor
-adaptarea măsurilor şi lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenurile în pantă aflate în proprietate privată;

Sinteza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice întreprinse în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc”
Sa stabilit şi atestat ştiinţific faptul că problema combaterii eroziunii solului poate fi rezolvată numai prin aplicarea unui complex de măsuri şi lucrări antierozionale. S-au determinat principalele verigi ale acestui complex şi s-au stabilit criteriile de aplicare ale acestora în funcţie de principalii factori pedoclimatici.

In privinţa caracterizării principalilor factori care influenţează eroziunea solului pe terenurile agricole.

S-au adus contribuţii la caracterizarea erodabilităţii solurilor de pe pante, aceasta reprezentând baza fundamentării ştiinţifice a lucrărilor antierozionale, şi de hidroamelioraţii. În acest sens s-a interpretat rezistenţa la eroziune a solurilor prin analiza agresivităţii pluviale, a condiţiilor de sol, a vegetaţiei şi reliefului.
Astfel, pe baza unor cercetări îndelungate privind regimul precipitaţiilor si al scurgerilor si eroziunii inregistrate la parcelele de control standard, s-au stabilit frecvenţa şi tipul ploilor torenţiale, sezonul critic de eroziune şi coeficienţii de scurgere necesari dimensionărilor corespunzătoare ale lucrărilor antierozionale.

Având în vedere intensificarea fenomenelor extreme din ultima perioadă genul acesta de cercetări trebuiesc continuate frecvenţa şi tipul ploilor torenţiale, sezonul critic de eroziune şi coeficienţii de scurgere sunt într-o continuuă schimbare.

  

Punct meteorologic cu staţie automată şi parcele standard de control al scurgerilor la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

În această direcţie s-au adus contribuţii noi, care atestă că în această zonă problema combaterii eroziunii solului poate fi rezolvată printr-un complex de măsuri antierozionale. S-au determinat principalele verigi ale acestui complex pe terenurile în pantă, stabilindu-se criteriile de aplicare ale acestora, în funcţie de principalii factori pedoclimatici.
Cercetările de lungă durată efectuate de catre Staţiunea Perieni au stabilit că introducerea unei agrotehnici corespunzătoare pe terenurile în pantă este condiţionată de sistemul antierozional şi structura culturilor folosite. Stabilirea sortimentului de culturi pe terenurile în pantă trebuie să se facă ţinând cont de două criterii protecţia solului şi realizarea unor bune producţii agricole.
S-au adus precizări în ceea ce priveşte gradul de protecţie antierozională a unor culturi precum ierburile perene, leguminoasele, cerealele păioase şi prăşitoarele, acestea având implicaţii importante în stabilirea structurii culturilor şi a asolamentelor pe pante
Funcţie de protecţia antierozională asigurată solului, culturile au fost împărţite în următoarele grupe:
– Culturi foarte bune protectoare ce asigură un grad de acoperire de peste 75% a solului grupă din care fac parte gramineele şi leguminoasele perene;
– Culturi bune protectoare ce asigură un grad de acoperire între 75% şi 50% a solului grupă din care fac parte cerealele păioase şi furajele anuale;
– Culturi medii protectoare ce asigură un grad de acoperire între 50% şi 25% a solului grupă din care fac parte leguminoasele anuale;
– Culturi slab protectoare ce asigură un grad de acoperire sub 25% a solului grupă din care fac parte prăşitoarele;
Datorită protecţiei diferenţiate pe care o asigură culturile agricole asupra solului pierderile de sol cresc pe masură ce gradul de acoperire a solului scade.
S-a stabilit că pe terenurile în pantă necesitatea aplicării unor rotaţii corespunzătore a culturilor este accentuată de obligativitatea introducerii sistemelor antierozionale de cultură. S-u stabilt asolamente corespunzătoare grupelor de pante existente în exploataţia agricolă. Se recomandă asolamente de scurtă durată care să necesite maximum cinci sole.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni a stabilit şi un tip de asolament de protecţie necesar pe terenurile cu pante mai mari sau în zonele cu relief accidentat. Acesta cuprinde un număr mai mare de sole (6-9 sole) din care majoritatea sunt semănate cu ierburi perene. Celelalte sole sunt cultivate cu alte culturi (cereale păioase, leguminoase anuale, prăşitoare ş.a.) funcţie de nevoile fermierului.
Din cercetările Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni cu privire la structura culturilor din asolamentele de protecţie amplasate pe pante mai mari de 35% a rezultat că numai ierburile perene asigură o protecţie corespunzătoare a solului. Cuprinderea şi a altor culturi care necesită prelucrarea anuală a solului este contraindicată mai ales dacă acestea sunt prăşitoare
S-au diferenţiat pierderile de sol prin eroziune, în raport cu nivelul de fertilizare şi adâncimea de lucrare a solului precum si functie de sistemul de agricultura traditional deal vale sau agricultură pe contur. Aceste aspecte au implicaţii economice foarte importante pentru agricultură.

  

Sortimente de culturi la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

Privitor la valorificarea superioară a terenurilor agricole erodate
În cadrul cercetărilor privind caracterizarea cantitativă a proprietăţilor fizico-chimice ale solurilor erodate modificate de eroziune, a regimului şi bilanţului apei pe versanţi, precum şi a estimării cantitative şi calitative a producţiilor obţinute, recomandările rezultate s-au referit la amplasarea culturilor pe versanţi în raport cu deficitul de umiditate din sol şi gradul de dezvoltare a sistemului radicular, de caracteristicile solurilor şi a lucrărilor de reţinere a apei pe versanţi.
Rezultatele cercetărilor din experienţele cu îngrăşăminte au prezentat interes practic deosebit, deoarece au permis stabilirea dozelor economice de îngrăşăminte pentru principalele culturi din zonă, doze ce au contribuit atât la staţiune, cât şi în multe unităţi agricole din zonă la dublarea şi triplarea producţiilor agricole
Pe baza cercetărilor efectuate privind studiul soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în zonă, s-au pus anual la dispoziţia unităţilor de producţie datele necesare raionării acestora în Podişul Central Moldovenesc

Stabilirea sistemelor antierozionale de cultură:
Executarea tuturor lucrărilor pe direcţia generală a curbelor de nivel
Eficacitatea antierozională a acestui sistem de lucru este maximă pe terenurile cu pante mai mici de 5%. Acest sistem presupune admiterea unei abateri, de la direcţia reală a curbelor de nivel, de cel mult 5% în funcţie de textura terenului pe distanţe mai mici de 200 m şi abateri de 2-3% când distanţele sunt mai lungi.
Culturi în fâşii
Eficacitatea antierozională a acestui sistem de lucru este maximă pe terenurile cu pante cuprinse între 5 şi 12%. Metoda constă în alternarea pe suprafaţa versantului a culturilor, funcţie de gradul lor de protecţie antierozională, în fâşii de lăţimi variabile stabilite pe criteriul eroziunii medii anuale admisibile.

  

Lucrări pe direcţia generală a curbelor de nivel şi culturi în fâşii la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

Culturi în benzi înierbate
Constă în amplasarea pe versanţii a unor benzi însămânţate cu un amestec de ierburi de lăţimea unei semănători la distanţe calculate ca şi în cazul culturilor în fâşii Este un sistem antierozional ce are eficacitate pe versanţii cu pante cuprinse între 10 şi 18%.
Sistem cu terase bancheta
Constă în amplasarea pe versanţii cu pante de peste 20 % a unor banchete la distante variabile stabilite pe criteriul eroziunii medii anuale admisibile contribuind la stăvilirea semnificativă a fenomenului de eroziune şi la mărirea gradului de mecanizare a terenurilor cu pante mari

  

Culturi în benzi inierbate şi terase bancheta la S.C.C.D.C.E.S. MM Perieni

S-au stabilit metode de valorificare corespunzătoare a terenurilor afectate de izvoare de coastă şi alunecări, ce vizează drenarea acestora şi valorificarea suprafeţelor respective prin culturi agricole, ierburi sau împăduriri.
Cercetări efectuate în direcţia refacerii pajiştilor degradate au pus la dispoziţia unităţilor de producţie interesate datele privind lucrările necesare refacerii acestora, precum şi asupra compoziţiei şi structurii speciilor în amestecuri. În acest sens, menţionăm faptul că prin aplicarea acestor rezultate s-a reuşit ca producţia de masă verde să crească de la 2000 – 4000 kg/ha, până la 25000 – 30000 kg/ha.
Adaptare şi exploatarea corespunzătoare a maşinilor agricole pe terenurile în pantă. În acest sens, s-au creat maşini combinate care, printr-o singură trecere, execută mai multe lucrări. De asemenea,
în vederea executării în condiţii agrotehnice superioare a lucrărilor de pregătire a solului ca şi a celor de semănat, s-au modificat unele maşini şi agregate, prin articularea acestora.
Au fost studiate, aprofundate şi implementate în cadrul complexului de măsuri şi lucrări lucrările minime ale solului
S-au adus contribuţii la brevetarea unei noi tehnologii de executare a teraselor banchetă
S-au adus contribuţii la adaptarea şi folosirea utilajelor agricole în vederea executării de debuşee cu capacitate mică de transport.
 In ceea ce priveste evaluarea degradării terenurilor prin procesele de eroziune în adâncime şi alunecări;
S-au stabilit indicatori de eficacitate hidrologică a ravenelor discontinue, modele de evaluarea ratei medii anuale de creştere în lungime a ravenelor continue, metode îmbunătăţite de evaluare a eroziunii efluente de pe terenurile agricole alunecate şi de evaluare a riscului de alunecare a versanţilor cu folosinţe agricole, o metoda simpla de determinare a pantei de compensare a lucrărilor de amenajare a formaţiunilor torenţiale
 Au fost preocupări privind evaluarea impactului fenomenelor erozionale asupra mediului
S-au elaborat metode de estimare a contribuţiei zonei limitrofe luciului de apă asupra ritmului de colmatare a acumulărilor din zonele colinare
S-a stabilit gradul, modul şi ritmul de colmatare a acumulărilor colinare mici şi mijlocii sub impactul eroziunii
S-au realizat studii privind impactul scurgerilor lichide şi eroziunii asupra calităţii apelor de suprafaţă
S-au realizat cercetari privind deplasarea ingrăşămintelor şi erbicidelor pe terenurile în pantă exploatate agricol
 S-au dezvoltat metode noi, neconvenţionale de estimare a eroziunii solului
S-au adaptat şi implementat modele matematice de estimare a eroziunii
S-au adus contribuţii la stimarea eroziunii cu ajutorul izotopilor radioactivi precum: Cesiu-137, Beriliu-7 sau Plumb-210.
 S-au realizat modele la scară naturală privind amenajarea şi exploatarea antierozională a unor bazine hidrografice mici şi mijlocii.
Parte din cercetările efectuate în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni s-au executat pe suprafeţe mari, în condiţii de producţie, pe bazine hidrografice mici şi mijlocii, pe pante sub 25 % ca şi pe pante de peste 25 % şi orografii diferite ale versanţilor. Printr-o bună organizare şi valorificare a terenurilor în aceste microbazine pe lângă reducerea eroziunii solului sub limitele admisibile, s-au realizat producţii mari 4500-6700kg/ha grâu; 6000-8500 kg/ha porumb boabe; 1900-2500 kg/ha mazăre 25-35 t/ha masă verde producţii comparabile cu cele obţinute pe terenurile neafectate de fenomenele erozionale
În acest sens suprafaţa deţinută şi exploatată în prezent de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni (825 ha – domeniul public al statului + circa 400 ha arendă) am reuşit să o amenajăm, exploatăm şi să o pastrăm ca un câmp demonstrativ de amenajare şi exploatare antierozionala la nivel de exploataţie agricolă.
Rezultatele ştiinţifice obţinute de colectivul din cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni au contribuit la îmbunataţirea an de an a tehnologiilor, în vederea folosirii raţionale a terenurilor în pantă
Cercetătorii au întocmit şi publicat peste 500 lucrări ştiinţifice şi alte numeroase materiale cu caracter tehnico-documentar.

  

Amenajare antierozionala Bazinul Valea Ţarinei (stânga) şi respectiv în Bazinul Crâng (dreapta) la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

  

Amenajare antierozionala Bazinul Valea Tarinei şi recoltare la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

     

Executarea unor tratamente şi campuri experimentale la S.C.D.C.E.S. MM Perieni

În această perioadă un număr de 15 cercetători au obţinut titlul de doctor în ştiinţe prin susţinerea unor teze cu un substanţial conţinut ştiinţific şi cu contribuţii personale deosebite.
Extinderea rezultatelor în producţie s-a materializat prin organizarea unor puncte de sprijin şi câmpuri experimentale în zone afectate sau cu potenţial de eroziune.
Mai intâi au fost organizate 6 unităţi etalon Zaltunoaia – Botoşani; Ivăneşti şi Dăneşti – Vaslui; Frumuşelu – Bacău; Cărpiniştea – Buzău şi Ciucurova – Tulcea.
Împreună cu Ministerul Agriculturii şi A.S.A.S. Bucureşti s-au realizat în anii ’80, un numar de 37 de perimetre etalon după modelul Perieni, pe suprafeţe de până la 5000 ha, în 35 de judeţe ale tării.
Prin numeroasele întruniri cu specialişti şi lucrători, în agricultură şi îmbunătăţiri funciare, din zonele colinare ale ţării (peste. 25000 de participanţi), completate cu vizite efectuate în ternul exploatat de staţiune, s-a reuşit extinderea rezultatelor staţiunii în multe unităţi din zonele colinare.
În această perioadă Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni a fost vizitată de specialişti din multe ţări din toate continentele şi datorită colaborărilor internaţionale din cadrul programelor de ceretare.
inem să menţionăm în mod deosebit că, graţie domnului Academician Cristian Hera, în anul 1998 a fost organizată la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni sesiunea anuală de prezentare a rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul Programul internaţional coordonat de Agenţia Internaţională de Energie Atomică Viena “Soil erosion and sedimentation assessment studies by environmental radionuclides and their Application to Soil Conservation Measures”, Proiect – “Erosion and sedimentation processes assesment based on 137Caesium from Chernobâl fallout” proiect la care şi Statiunea Perieni alături de IFIN HH Bucureşti au fost colaboratori.
Alături de activitatea de cercetare ştiinţifică, pe suprafeţe ce au evoluat de la 600 ha la început, la 2100 ha în anii 1970-1990 până la aproximativ 1200 ha (825 ha domeniul public al statului astăzi + cca 400 ha arendă) a fost desfăşurată o activitate susţinută de transpunere a rezultatelor cercetării în producţie în vederea protejării antierozionale a solului şi a obţinerii unor producţii comparabile cu cele obţinute pe terenurile neafectate de fenomene erozionale.
În acest sens menţionam nivelele de producţie realizate în ultimii ani: 3550-5600 kg/ha grau; 3600-7100 kg /ha porumb boabe; 2100-2960 kg/ha floarea soarelui; 1800-3100 kg/ha mazare; 3100-3300 kg/ha rapiţă;
Am dori să vă retinem atenţia cu dinamica producţiei de grâu de la începutul cercetărilor până în prezent cu valori medii pe intervale mai mari de timp. In anii 1963-1973 se obţineau producţii de 2500 kg/ha, în anii 1974-1984 3700 kg/ha, în anii 1990-2000 4600 kg/ha iar în prezent obţinem 5200-5600 kg/ha.
De ce am prezentat această dinamică. Complexul de măsuri şi lucrări a fost implementat la Staţiunea Perieni începând cu anul 1964-1965, rezultatele de producţie se văd în timp. După 10 ani de la aplicare producţia creşte cu circa 50% ajungând ca după 30 de ani să se obţină producţii la nivelul celor obţinute pe trenuri neafectate de eroziune. In concluzie aplicarea complexului de măsuri şi lucrări stabilit la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moţoc” Perieni reface fertilitatea solurilor (potenţialul de producţie) dar acest proces spre deosebire de eroziune este un proces de durată şi trebuie să avem în vedere acest lucru.
Ca obiective de viitor, pe care sperăm să le abordăm cu ajutorul factorilor de decizie, acestea vin în continuarea firească a celor abordate până acum, si anume:
– imbunatatirea metodelor de organizare si exploatare agricola antierozionala a terenurilor in panta, aflate in proprietate privata;
– imbunatatirea metodelor agrotehnice de conservarea solului si apei
– impactul eroziunii solului si a proceslor asociate asupra resurselor de sol si apa din zonele colinare;
– diminuarea impactului fenomenelor extreme care isi fac simtita din ce in ce mai des prezenta in ultima perioada de timp.